
Anda Reuben s-a întors din Israel ca să restaureze sinagoga din Mediaş
În faţa gării din Mediaş, autobuze şi maşini pleacă spre centrul oraşului. Foarte aproape se află sinagoga micului oraş industrial. În interiorul frumoasei clădiri de la sfârşitul secolului XIX e răcoare şi destul de întuneric. De mai bine de un deceniu şi jumătate nimeni nu mai foloseşte lăcaşul de rugăciune. Plouă prin acoperiş, tencuiala se desprinde în suprafeţe mari de pe ziduri şi duce cu sine zugrăveala de pe pereţi, transformând-o în praf. Se degradează şi mikve de la subsolul clădirii învecinate, care era folosită pentru cazarea învăţăceilor.
Într-o zi caldă, această imagine, cu care ne-am deprins, este tulburată în mod pozitiv. Porţile sinagogii şi ale casei rabinului, din vecinătate, sunt deschise. Mai multe zeci de oameni de toate vârstele se agită cu hărnicie în toate direcţiile. Unii curăţă curtea de plantele care au cotropit-o. alţii tund arborii, adună gunoiul aruncat, cu indiferenţă, de pe stradă peste gard şi îl duc la container.
HARABABURĂ În mijlocul harababurii e Anda Reuben cu un zâmbet larg. Pe t-shirtul ei tronează un şofar, iar dedesubt scrie cu litere mari: »Just Jew It«. La 35 de ani, ea coordonează, de la începutul lui mai, proiectul de revigorare a sinagogii din Mediaş. Mulţi au dat curs apelului ei la muncă voluntară.
»Azi dimineaţă nici măcar în vis nu m-aş fi gândit că o să vină atât de mulţi oameni!«, se bucură Anda Reuben, născută la Bucureşti, care s-a întors din Israel după cinci ani.
Mai demult, înainte de a face alia, s-a ocupat de activităţile cu tinerii la comunitatea din Bucureşti. Apreciază pozitiv decizia de a reveni în România: »Aici pot să fac mai mult pentru viaţa evreiască decât în Israel«, spune. »Nu e drept ca bogata noastră moştenire din România să dispară pur şi simplu.« La fel vede lucrurile soţul ei Yoraan (34). El e fotograf, a crescut în India şi în ultimii nouă ani a trăit în Israel. »România îmi aminteşte mult de India«, spune.
Mai mult întâmplător, o arhivistă de la Institutul Leo Baeck din New York, a ajuns la sinagoga din Mediaş. Julie Dawson era atunci voluntară în Peace Corps în România şi se angajase deja în acţiunea de salvare a sinagogii din oraşul învecinat Sighişoara. La Mediaş a găsit în galeria femeilor sute de cărţi de rugăciune, registre şi alte documente din istoria, de peste 100 de ani, a comunităţii locale. »Avem de-a face cu unul din puţinele cazuri în care întreaga arhivă a unei comunităţi se află încă la faţa locului«, explică Reuben importanţa descoperirii.
ISTORIE La Mediaş, oraş marcat de prezenţa saşilor, comunitatea evreiască s-a format în a doua jumătate a secolului XIX, prin imigrări din satele înconjurătoare. Odată cu înfiinţarea ei oficială, a început şi activitatea lui David Bäumel, primul rabin al oraşului. Bäumel, originar din Boemia, s-a căsătorit cu fiica unei familii ce locuia încă Mediaş încă din secolul XVIII. La cumpăna secolelor, comunitatea era destul de puternică pentru a construi frumoasa sinagogă.
Ulterior, ca anexe ale sinagogii, s-au adăugat o şcoală proprie şi o mikve. În timpul holocaustului, comunitatea din Mediaş nu a avut nicio victimă, se scrie în noua foaie informativă. Anii ’50 şi ’60 au fost marcaţi de o masivă emigrare, în primul rând în Israel. La începutul anilor ’90, după prăbuşirea comunismului, comunitatea mai număra doar o mână de membri.
VIITOR Proiectul Andei Reuben, care e finanţat de sponsori ce doresc să rămână necunoscuţi, cuprinde digitalizarea arhivei şi crearea unei bănci de date pe internet. Reuben ar merge cu plăcere şi mai departe: »Bineînţeles că urmărim restaurarea sinagogii.« Pentru aceasta, în opinia ei ar fi nevoie de circa jumătate de milion de euro – mulţi bani într-o regiune săracă. Sinagoga din Mediaş trebuie să devină un spaţiu public, care să informeze despre istoria evreiască a oraşului şi a Transilvaniei«, spune ea. Din când în când au fost proiectate aici filme, în curând vor fi cuprinse în program şi concerte.
Reuben şi prietenii ei sunt pe punctul să constituie asociaţia »Centrul intercultural ›Fanny Bäumel‹«, care ar urma să contribuie la realizarea acestor obiective. Cu cea care dă numele, membrii doresc în mod expres să amintească de fiica primului rabin din Mediaş, care a fost o personalitate a vieţii culturale locale de la începutul secolului XX.
Seara, când voluntarii au plecat, Anda Reuben stă în curtea sinagogii. Lumina pătrunde înăuntru. »Au vopsit chiar şi gardul«, spune mulţumită. Câţiva i-au spus că vor să vină şi la următoarea acţiune de muncă voluntară. S-ar putea aşadar să devină adevărat: o sinagogă plină de viaţă în mijlocul acestui mic oraş românesc.
Acest articol a apărut în limbă germană la „Jüdische Allgemeine Zeitung“ (24/9/2014).
Traducerea: N. Badrus
Antworten
Du musst angemeldet sein, um einen Kommentar abzugeben.